10 iun. 2009

The Emperor's Club


Au trecut, poate ani decand nu am mai stat la TV sa vad un film de la inceput pana la sfarsit. Aseara am ramas pe TVR1 dupa stiri si am avut parte de un film cum nu am vazut demult si pe care as fi vrut sa il vad cand a aparut.
The Emperior's Club (Clubul Imparatilor), este o drama din 2002 regizat de Michael Hoffman, cu Kevin Kline in rolul principal.

Este povestea unui profesor la un liceu de renume, cu traditie, care este devoatat meseriei, cu principii morale solide pe care incearca sa le insufle elevilor sai. Se implica in "recuperarea" unuia dintre elevii sai, un tip "inteligent dar nedisciplinat" pe care il ajuta sa se califice la concursul anual de cunostinte de civilizatie romane. Are parte de surprize neplacute cand constata ca oricat ar incerca sa insufle principii unor tineri, caracterul lor ii urmareste si la maturitate.

Dincolo de povestea unui dascal devotat, este un film despre onoare, minciuna si caracter. O lectie despre cum poti sa iti zidesti viata, sa iti formezi caracterul astfel incat "sa te poti uita in oglinda la orice varsta" si sa nu regreti ce ai devenit.

Cateva citate din film, cu adevarat memorabile:

"Great ambition and conquest without contribution is without significance. What will your contribution be? How will history remember you? "
"The worth of a life is not determined by a single failure or a solitary success."
"However much we stumble, it is a teacher's burden always to hope, that with learning, a boy's character might be changed. And, so, the destiny of a man"

Un fragment din film, ce reprezinta o lectie pe care trebuie sa ne-o insusim.

5 comentarii:

ZuZu spunea...

Chiar ma plangeam azi ca n-am mai vazut un film de vreo doua luni. Promit ca ma uit la asta si revin cu o parere :)

Think4Myslef spunea...

Ok. Astept parerea ta.

Anonim spunea...

am fost placut surprinsa de filmul acesta.Un film bun despre lucruri adevarate, care iti arata importanta carcterului in soarta care iti este destinata

ZuZu spunea...

L-am vazut :D

La început am crezut că va fi o cpoie nereuşită după Dead Poets Society. M-am înşelat. Sunt ceva asemănări, dar altul e mesajul.

Apoi am crezut că va fi povestea clasică în care băiatul rău şi încăpăţânat e adus pe calea binelui de către omul bun şi experimentat. N-a fost aşa.

M-aş fi putut enerva să văd că un film îmi înşeală aşteptările de două ori dar am preferat să mă bucur :) Un film realist, care mi-a amintit de cineva şi care te învaţă că deşi mai greşeşti uneori, nu trebuie să-ţi judeci viaţa după greşelile făcute.

Think4Myslef spunea...

Sper ca a meritat efortul.
Eu am ramas in minte cu o alta chestie: felul in care iti modelezi caracterul in tinerete isi pune amprena pana tarziu pe tine ca om. Stiu ca oamenii se schimba, insa psihologii au dreptate cand spun ca trasaturile de caracter si atitudinile morale tind sa fie stabile. mai stabile decat cele de personalitate.

Si sfarsitul filmului mi-a ramas in minte... Nu o sa stii niciodata ce impact ai avut asupra unora care nu ti-au spus niciodata nimic despre ce cred despre tine, mai ales daca tu insuti nu le-ai dat nici o importanta.

Hehe, cu cat ma gandesc mai mult la film, cu atat gasesc mai multe "invataminte"...

Trimiteți un comentariu

Sunt foarte curios ce parere ai despre asta!
Astept comentariile tale.

Daca nu ai un cont Google si alegi sa scrii prin optiunea "Anonim", fii dragut(a) si scrie in paranteza numele tau la sfarsitul mesajului.

https://www.google.com/accounts/NewAccount

Citeste mai departe...

Arhiva completa

Top 10 postari