Eu și blogosfera locală

PE SCURT: O mână de oameni faini, cu care mă înțeleg bine, doar că fiecare luptă cu fiecare. Eu țin cu toți și sunt de partea nimănui.

DACĂ AI TIMP, CITEȘTE TOT:

Introducere

Sunt, printre altele, blogger. Am început cu entuziasm în mai 2008, urmând câteva exemple care mi-au fost la acel moment la îndemână. La început mi se părea că bloggingul are legătură cu presa, pentru că cei care aveau bloguri erau, mai toți jurnaliști. Apoi am ajuns foarte dezamăgit de presa locală, care în opinia mea, își pierduse credibilitatea și se murdărea mereu prin scandaluri între diverși ziariști.
Așa că blogurile deveneau mai interesante.

De atunci am tot scris, cu sau fără pauze, dar întotdeauna cu plăcere. Cel mai frumos lucru pe care mi l-a adus acest blog, a fost acela că am cunoscut oameni, pe unii doar virtual, pe alții și față în față. Frumos, nu? Problema e că mai toți din cei pe care i-am cunoscut și cu care am devenit, oarecum prieteni, sunt parcă toți dușmani între ei.

Datele problemei

Să-i luăm, pe rând: Gelu Florea. Un ziarist controversat, dar care se menține pe piață ca blogger și jurnalist. Cred că blogul lui a fost primul blog din zonă pe care l-am citit. Poate uneori nu am fost, de acord cu ceea ce scrie și nici cu modul de a scrie. Dar l-am și respectat pentru consecvență și unele materiale de presă. Am colaborat cu el de câteva ori, între bloggeri sau ca ziarist.

Zamfir Pop: L-am întâlnit după ce ne-am comentat reciproc blogurile. Am colaborat cu el și chiar am făcut împreună o campanie. Ne considerăm prieteni și vorbim în continuare, chiar dacă dânsul ma considera prieten pierdut de când m-am însurat :)

Rareș Morar și Andrei Boar sunt doi tipi faini, fiecare cu bloguri faine pentru genul lui. Discutăm pe net, ne-am zărit pe stradă. Tot respectul pentru Rareș care m-a ajutat când am avut nevoie.

La un moment dat, s-a pornit cu mare entuziasm întâlnirile cu bloggerii din CUA. Cel care a inițiat aceste întâlniri a fost Zamfir Pop. La aceste întâlniri i-am cunoscut pe Florin Coman, Alexandra, Ionuț, Oana, Alin Roșca, Zolty, Olimpiu sau Adia. Ne-am cunoscut, ne-am plăcut și atunci s-au pus bazele unui proiect comun, și anume blogul Cu pluta pe Arieș.

Problema

Bun. Acestea sunt personajele. Care este acțiunea în toată povestea asta? E ca și în exercițiile acelea din clasele mici în care se dau două coloane cu termeni pe care trebuia sa le unești prin săgeți. Asta e problema. Săgețile care zboară din toate părțile spre toți. Florea război cu Zamfir, Zamfir război cu plutiștii din rândul cărora a fost autoexclus, Florea se bate și cu Rareș, în timp ce unii stau deoparte.

Si acum eu...

Iar eu nu cred în principii de genul ești prieten cu mine, ești dușman cu dușmanul meu. NU cred ca trebuie sa alegi între un prieten și un altul, cu care cel dintâi (poate momentan) nu se înțelege. Eu cred că pot colabora, sau pot fi prieten cu toți aceștia, chiar dacă ei sunt în conflict. Nu, asta nu înseamnă că joci pe mai multe fronturi. În fond, nu pierdem sau câștigăm averi. Nu sunt de acord că atunci când nu te amesteci în conflictul dintre două persoane, încurajezi pe cineva prin neimplicare. Eu cred că este un semn minim de maturitate. Eu cred că se merită să îți aduni forțele să clădești și nu să dărâmi.
Și da, cred că pot fi coleg sau măcar vecin de blog cu Florea, Zamfir și cu Rareș și în același timp coleg de plută cu toți ceilalți.
Dacă cineva nu e de acord cu o astfel de abordare, e problema lui. Eu am să citesc, am să comentez, o să vorbesc, o să colaborez, eventual voi fi prieten cu oricine va fi deschis pentru asta. Dar nu o sa vorbesc la persoana a treia sau despre conflicte între bloggeri.

Peace!

Primul blogmeet CUA

Prima intalnire a bloggerilor din Comunitatea Urbana Aries (asta inseamna Turda, Campia Turzii &co)a fost pusa la cale de Zamfir cu vre-o luna inainte. S-a ocupat de invitatii, locatie, popularizare si de cafeluta si ii multumim pentru asta.

Fiind plecat in Austria, nu speram sa ajung la aceasta intalnire, dar soarta a facut ca intoarcerea mea in tara sa aiba loc mai devreme decat ma asteptam. Adica cu exact o jumatate de ora inaintea inceperii marelui eveniment. Am facut rapid un dus, m-am facut frumos si pana sa se intoarca sotia mea de la un "eveniment feminin" am dat o fuga sa imi cunosc colegii bloggeri, la Casa de Cultura Ionel Floasiu.
Zamfir mi-a zis la telefon ca ma asteapta fara covor rosu, dar cu fanfara. Am crezut ca glumeste, dar el chiar invitase fanfara Promenada care a cantat o piesa de-a lui Michael Jackson... care pe mine unul (ca ceilalti colegi pareau ocupati cu altceva) m-a miscat foarte tare... Cum sa nu ma miste cand imi sunau in minte versurile "Change the world/Make it better place" ...

Prima impresie a fost ca sala mica a Casei de Cultura e un loc prea formal pentru o astfel de intalnire (aici se tin sedintele de consiliu local), dar atmosfera era suficient de destinsa incat aceasta impresie sa fie rapid spulberata.

Am facut cunostinta cu Alexandra, Ionut, Ciprian, Cristi si Florin, l-am salutat pe Zamfir si ... stupoare: eram singurul blogger din Campia Turzii prezent la intalnire. As fi vrut sa-i intalnesc macar pe Rares si pe Zuzu, dar noi noi ne putem intalni mai usor, con-ghiriseni fiind.
Dupa ce Zamfir a declarat oficial deschise lucrarile primului blogmeet, am stabilit data si tema urmatoarei intalniri (17 aprilie/ Cum sa faci un blog) si un proiect comun: blogul comun al bloggerilor din comunitatea ariesana.
Apoi s-a dat citire mesajului vemit din partea colegului blogger Vasinca, primar de mandrete de municipiu care nu a putut sa ajunga la intalnire, dar saluta initiativa noastra.
Nu au fost deschise bine lucrarile, ca s-au si inchis la loc, urmand ca partea a doua, cea informala sa se desfasoare la Restaurantul Parc (fostul Central), unde colegii mei au servit o cafea delicios de gratuita din partea restaurantului.

Din pacate, nu am mai putut ramane cu ei. Tocmai se termina conferinta femeilor la care inca mai era sotia mea, iar dorul de ea si de burtica ei... nu ma lasa sa savurez cafeaua.

Una peste alta, desi am fost putini, vorba lui Zamfir, am fost frumosi, veseli si destepti. Iar la urmatoarele intalniri o sa fim si mai si.
Va salut cu drag pe toti!

P.S. Stimati colegi, sper sa imi intelegeti intarzirea cu care scriu acest articol. Am stat ceva vreme departe....

Multumim!

Amicul Zamfir ne-a trimis o felictare-urare pentru care ii multumim!

Monumentul interzis (I)

Jurnalistul Zamfir Pop a scris un articol foarte interesant despre istoria bisericii reformate-calvine din centrul Campiei Turzii.

Faptul ca am aflat atat de multe despre acest momument istoric al orasului, m-a facut si mai curios si mi-a amintit de o intamplare cand mi-a fost pur si simplu interzis sa vizitez acest monument.

Asa ca am pornit impreuna cu Zamfir intr-o incercare de a reda acest monument istoric orasului si turistilor care ar putea fi curiosi despre singurul obiectiv turistic din centrul Campiei Turzii.

Primul pas: sa aratam cat de "accesibil" este monumentul istoric. Veti putea vedea mai departe ce am aflat: nu program de vizitare, nu un numar de contact, nu informatii pentru turisti.

Mai departe urmeaza sa sesizam autoritatile locale, cele religioase si reprezentantii Ministerului Culturii, institutie de la care biserica respectiva ia bani, fiind inscrisa in patrimoniul cultural.

Scopul acestei "campanii" este de a-i convinge pe reprezentantii bisericii calvine sa aiba un program de vizitare al acestui monument si sa ofere informatii turistilor.



P.S. fara nici o legatura: imi sta bine in verde?