Marketing de universitate

Am observat campania de promovare a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu deja in mai multe orase, ceea ce ma face sa cred ca e cea mai vizibila/agresiva campanie de promovare a unei universitati de stat. (ca sa nu iau in calcul si Spiru Haret, care are televiziune proprie).
S-a investit foarte mult in crearea unei imagini, a unui brand si a unui slogan. "Incepe cu un vis, trezeste-te cu un viitor" este sloganul sub care se promoveaza universitatea pe site-uri, la tv si prin bannere mari outdoor.
Un aspect la care ma gandesc... oare cat de eficiente pot sa fie bannerele amplasate in Cluj-Napoca? Cine si pentru ce motive ar renutna la Universitatea Babes-Bolyai pentru "sora cea mica" de la Sibiu? Daca exista aceste motive, era bine daca erau exploatate de cei care au adus campania si in Cluj.
Sibiul universitar se dezvolta, dar sper ca aceste campanii de marketing sa nu fie semnul transformarii facultatilor de la Blaga in "uzine de diplome".

Un exemplu de material de promovare al ULBS puteti vedea aici.

Consiliere de urgenta in sesiune

De ce am facut eu psihologie?

Sunt cateva persoane (putine) care stiu raspunsul la intrebarea asta, pentru ca au atata "naivitate" incat sa ma intrebe unele lucruri ce tin de stari sufletesti, sentimente, ganduri, obsesii. Si care vor sa ii ajut sa isi explice unele fapte proprii.

Va redau mai jos o discutie pe messenger cu un prieten care cauta explicatii. Vedeti ce mi-a iesit. Cine are si alte idei? Sunt psihologi sau batrani intelepti pe blog?

el buna seara!

ionel seara buna

el:ciaci copilash

ionel: bine. muncesc si o astept p ema sa vina in cj. altzii ce fac?

el: auzi...tot vroiam sa te intreb ca vroiam sa aud de la cineva in...domeniu
cu psihologia...
iti prezint o situatie..
vine cel mai greu examen din viata ta
pe care l`ai dat pana acum
invezti si repeti
de`tz iese pe nas si ochi
de aseara n`am mai mancat nici n`am baut nik
(pur si simplu...nu simt nevoia)
toata noaptea n`am dormit DELOC!
ba inca buimacit de somn
ma ridic din pat
imi i`au pe mine o camasa NEAGRA(afara aici sunt 35 grade)
cu maneca lunga
ma dezmeticesc in trolembuzca mi`e cald..
in fine ajung
dau examenul..
il pic CU BRIO
la fel ca toata seria (5 grupe cu 20 studenti)(doar 3 au promovat)

ionel: e normal. si eu am patit asa

el: ajung acasa si....uit tot ce s`a intampplat
din contra....nici nu zici ca am dat ex...
intrebare....
sunt normal?
pentru ca azi s`a lasat cu plansete
regrete eterne...
eu fiind singurul
(si nu glumesc)
care ii ...."incuraja" ca mai sunt ocazii....se numesc restante
mi`am pus eu niste intrebari
sa se fi dereglat ceva la mine in bibilica
ori....?

ionel esti foarte normal, copilash

Hai sa iti explic cateva chestii despre cum fucntioneaza motoroasele noastre umane.
In primul rand, la examene f grele, sau orice sarcina pe care noi o percepem ca fiind foarte grea, avem tendinta de a depune mai mult efort. Cum motivatia este foarte mare (adica vrei mai mult sa iei examenul), atunci nu esti constient de efortul depus, e ca si cum l-ai face "automat"

Numai ca al nostru CORP nu stie de automate. Si invatatul in sine este un efort foarte mare pentru creier care oboseste si fizicul. Nici creierul nu stie de automate, decat in sarcini care se repeta identic (de ex canti la chitara aceeasi cantare d 100x), ceea ce nu e cazul la studentii lenesi care invata materie NOUA, toata in sesiune.

Asadar, tu erai epuizat. Fiind epuizat, desi ai invatat nu te-ai putut "concentra" sa rezolvi ok la examen pentru ca: 1) memoria, mai exact reactualizarea presupune efort ; 2) redactarea e rationament, ceea ce presupune efort, 3) tu nu aveai energie pentru tot acest efort

Si ultima faza e si mai tare

Te simteai cumva, ca si cum nu it pasa. Nu mai vezi aceeasi importanta din doua motive: 1) tu ti-ai canalizat toata energia si motivatie spre momentul "EXAMEN" astfel incat nu ai mai acordat aceeasi atentie consecintelor. 2)


el: mai...sa stii ca ma cam cunosti...

cam asa e
: numai ca eu nu stiuam sa explic in termeni d`astia.....doctorantzi


ionel si mai e o chestie
noi avem niste "mecanisme de reglare"
chestiile alea cand ne gandim "dar oare ce crede ala sau aia despre mine" " cum sa fac sa am o impresie buna" " ce se intampla daca" astea au rolu sa faca din animalele de noi, fiinte sociabile care sa poata convietui
ei bine aceste mecanisme de reglare ii facea pe aia sa se gandeasca ce se intampla k nu au luat
si sa planga samd
problema e k acestea nu functioneaza:
1) la oboseala, somn, nemancat, nebaut
k si astea sunt consumatoare de energie
sau 2) cand esti prea "activat" si dat peste cap, gen excitatie sexuala
si 3)
droguri , alcool, etc

el: mai...cam am ce sa aflu de la tine

Cu ultima fraza mi-am zis " Rezolvat!"
I-am mai povestit eu o experienta similara a mea, si am subliniat faptul ca fazele cu mancatul si odihnitul inainte de examen nu sunt povesti de babe, ci chiar e important.
Nu stiu daca i-am dat cea mai corecta explicatie din punct de vedere stiintific, dar adevarul e cel pe care il credem, nu cel care e scris in carti.

As vrea sa stiu daca voi ati fost in situatii de genul asta si daca ati avut alte explicatii, altfel de reactii. Cum rezistati voi in sesiune?

S-a terminat

Astazi, iar o zi agitata in amfiteatrul Margineanu. Nu de alta, dar discipolele lui Pitariu mai au o zi de glorie. Examenele de lichidare la psihologia muncii si peronalului an III,zi si IDD, sem I si sem II, psihologia muncii sem I si II anul IV,psihologia muncii anul V si alte continuari de studii(etc,etc)... Am observat ca materia asta i-a imbatranit pe unii care decand au terminat facultatea nici nu stiau ca ne-am schimbat sediul ... si acum veneau sa isi dea restante.

Se termina examenul, ca de obicei, nemultumiri, barfe , bancuri pe seama profilor in holul de la parter(unde nici acum nu avem wireless-ul promis in anul I). Si dupa ce terminam de dezbatut si pus tara la cale, merg cu cativa colegi spre usa . Vreau sa le spun, ca de obicei:
-Pa, ne vedem.... ( si incercam sa gasesc o ocazie )"Hm, astia nu mai au restantele ce le am eu,iar licenta si-o dau toti in februarie..." Pana sa ma gandesc eu mai bine, aud o voce:
- Nu ne mai vedem! Si pana sa ma dezmeticesc, pleaca. Sec.
A fost secunda in care am realizat ca facultatea chiar s-a terminat.

...dar contiunua pe mess(sper)

Alte poze de la cursul festiv

Generatia "Bologna" Psiholgie



"Un psiholog nu poate sa schimbe un bec numai daca becul vrea sa fie schimbat. Chiar si asa, are nevoie de opt sedinte"



E meritul lor!



... si al ei




... si al lor


... si mai sunt si altii, absenti aici dar prezenti de-a lungul timpului...





Respecte!

Absolventul

Ieri a fost o zi ce a stat sub semnul emotiilor si a intrebarilor.
De acum ar trebui sa schimb la profilul meu , la ocupatie , din "student la Psihologie" in "absolvent Psihologue", caci"psiholog"inca mi-e greu sa pronunt.

Marea festivitate a avut loc ieri. A fost o zi agitata...pregatirile,drumul , inclusiv parcarea langa Universitate. Odata ce am ajuns acolo, si mi-am vazut colegii imbracati in robe si cu toga pe cap, au inceput sa creasca si emotiile.Toti erau entuziasmati, ca si cum in ziua aceea au facut defpat, toata facultatea. Ca si cum ieri ar fi aflat toate notele din cele sase sesiuni, ca si cum,ar fi devenit ieri ceea ce sunt. Dragii mei, am un mesaj pentru voi: nu am absolvit ieri, nu de ieri sunteti psihologi. Ci prin munca noastra din tot acest timp, cu seminarii si cursuri,examene si restante... zi de zi, am devenit....si ne-am transformat cate putin din liceeni curiosi de ce o sa le rezerve viata , in oameni.Oameni pregatiti sa faca fata provocarilor personale si ale altora.Si,pas cu pas... ne-am transfrormat modul de a gandi, visurile,idealurile, astfel incat sa fim gata sa slujim pe ceilalti.
Intorcandu-ma la cursul festiv, a fost inca un lucru ce mi-a ramas in minte.La sfarsit de facultate, in ultimele momente , toti devin prieteni si dintr-o data , fiecare e interesat de fiecare. Oameni pe langa care, chiar daca ii admiram, in facultate,treceam grabit si indiferent,in ultimul moment am gasit timpul sa discut , sa fac o poza si sa le spun ce mult le-am apreciat proiectul facut in anul doi la sociala, sau proiectul de la scolara,sau nu stiu ce interventie de la seminar.
Dar si colegi pe langa care am trecut la fel de grabit ca intotdeauna si nu am apucat sa le spun ca mi-ar fi placut sa ii cunosc mai bine.
De altfel replica "mi-ar fi placut sa te cunosc mai bine" e o replica ce o aud mereu la sfarsit de ceva:sfarsit de scoala,liceu,tabere,etc. As vrea sa pot sa spun ca de acum nu voi mai astepta sfarsitul ca sa spun "mi-ar fi placut sa te cunosc", ci voi profita de oamenii ce ii voi avea in jurul meu, ca sa le pot spune ,apoi , la orice final,"imi pare bine ca te-am cunoscut"
M-am intrebat mereu ce fel de urme las in urma mea printre colegi,cand vor vedea albumul,ce fel de impresie vor avea despre mine, ce isi vor aminti,sau daca macar isi vor aminti numele meu. S-ar putea sa nu aflu niciodata...

Pana la urma... a fost frumos si emotionant cursul festiv. Alor mei le-a placut.Dar eu inca raman cu intrebari, dintre care, cea mai mare suna asa:
"Am roba,diploma,flori.Lumea se bucura pentru mine.Dar acum?Ce urmeaza?Incotro?

Si sesiunea de restante tot sesiune se cheama

Iubesc exemenele!
Acele examene pentru care nu am invatat nimic!
Ca sa imi feresc eul meu fragil de vre-un atac al constiintei , am adoptat o strategie cand am examene pentru care din motive diferite, nu m-am pregtit suficient. Din ciclul "si sesiunea de restante tot sesiune e", ma duc la examene "ca sa vad ce se da".
Cand nu ai invatat nimic, deci nu ai investit timp si resurse cenusii , un examen nu are nici o miza. Deci nu ai de ce sa fi stresat!
Intru in facultate si vad colegi stresati. Ma saluta cu coada ochiului, ca restu de resurse atentionale  le sunt in foi.Acele foi pe care le-au mazgalit cu marker toata noaptea sa isi dea lor insasi impresia ca au invatat. Toti se intreaba ce ne-o mai da iarasi ramolitul de .... .:P (autocenzura)

Intram in amfiteatru.Toti au ceva de facut doar eu privesc pasiv!
Iarasi forfota: asezari strategice, cruci facute ba cu mana,ba cu pixul pe banca( apropo,dragi colegi... nu e crestineste sa murdariti mobilierul platit de mine pe restante)!

Vine profa cu subiecte. Se face liniste. Deplina. Asa de mare, incat incep sa ma plictisesc. He! Ce tare ! Subiectul asta il stiu. Am vorbit despre asta cu o tipa, la un interviu. Nu m-a angajat, dar discutia a fost intersanta.  Asa ca ma apuc sa scriu. 

Cele mai tari faze sunt atunci cand dai examene cu colegii de la distanta! Oameni mari, domni si doamne " respectabile" cum incearca sa copieze! E fenomenal!
Vine profa(defapt o asistena cu doi ani mai mare ca mine, o fatuca cum ar zice un prieten de-al meu) si semenaza lucrarea unei doamne prinse ca isi rupea gatul uitandu-se la un coleg mai tanar. Si incepe  doamna ,sa se planga "fatucii" si sa o roage frumos ," din suflet" si tot ce era organ intern ... sa o ierte, ca nu s-a uitat la lucrarea colegului. Hm... ma intreb eu?Atunci la ce s-a uitat?.Daca ar fi sa o credem pe doamna prinsa in flagrant.... asistenta era geloasa !:)

Uite asa ne ingaduie Cerul sa avem cate o zi frumoasa... Relaxanta...
O sa va zic mai incolo cum ma" relaxez"invatand pe restanta