Câmpia Turzii, târg de Crăciun

Se face! Un târg de Crăciun, așa cum propuneam eu aici! Se deschide mâine, începând cu ora 15 pe platoul din fața Sălii Sporturilor.

Iată vin... colindători

Casa de Cultură Ionel Floașiu se pregătește să primească colindători. Cel puțin două concerte de colinde se anunță în perioada următoare la Câmpia Turzii.

Primul concert, ce va avea loc duminică, 12 noiembrie, de la ora 16 este un eveniment de tradiție în oraș. Concertul coral de colinde Când s-a născut Domnul Sfânt este la cea de a XII-a ediție și reunește coruri ale Bisericilor ortodoxe, reformate și penticostale din municipiu, alături de corul Astra al Casei de Cultură.



Luni, 20 decembrie, colindele vor răsuna din nou. De data asta, colindătorul cel mai vestit al țării, Ștefan Hrușcă va colinda Câmpia Turzii, aducându-ne vestea minunată a nașterii Mântuitorului pe acordurile celor mai frumoase colinde tradiționale.







În aceeași zi, în orașul vecin va avea loc un concert de colinde susținut de turdeanul Fuego, la Teatrul din orașul său natal.

Informații preluate de pe TurdaNews.



Video: Casa de Cultura Ionel Floașiu, la ediția de anul trecut al concertului coral de colinde.

Între timp...

Decând am închis blogul, adică din luna iulie, s-au întâmplat multe...

În viața personală s-a petrecut minunea! Minunea se numește Ianis Emanuel și este cea mai mare realizare a mea (e drept, in coproducție) de până acum. Pe parcurs o sa va impartășesc din miile de zâmbete pe care ni le oferă.

În viața profesională, ultima perioadă a fost un dezastru. Perioada de căutare a unui nou loc de muncă s-a prelungit neașteptat de mult. Dar am acumult multe experiențe și am ajuns la niște concluzii interesante despre resurse umane despre care o să vorbesc mai încolo.

În Câmpia Turzii avem plăcuțe nu bilingve, ci trilingve, mor eroi ai aerului, dar suntem legați la cea mai mică autostradă din lume.Și din păcate, cam atât.

Blogosfera locală, deși făcea eforturi unioniste, pare tot mai decimată. E împărțită între cei care navighează cu Pluta pe Arieș si restul, care par indiferenți la orice tentative de punere împreună a ideilor sau blogerilor din zonă. Poziția mea urmează să fie contrurată în perioada următoare.

Brb!

Primul blogmeet CUA

Prima intalnire a bloggerilor din Comunitatea Urbana Aries (asta inseamna Turda, Campia Turzii &co)a fost pusa la cale de Zamfir cu vre-o luna inainte. S-a ocupat de invitatii, locatie, popularizare si de cafeluta si ii multumim pentru asta.

Fiind plecat in Austria, nu speram sa ajung la aceasta intalnire, dar soarta a facut ca intoarcerea mea in tara sa aiba loc mai devreme decat ma asteptam. Adica cu exact o jumatate de ora inaintea inceperii marelui eveniment. Am facut rapid un dus, m-am facut frumos si pana sa se intoarca sotia mea de la un "eveniment feminin" am dat o fuga sa imi cunosc colegii bloggeri, la Casa de Cultura Ionel Floasiu.
Zamfir mi-a zis la telefon ca ma asteapta fara covor rosu, dar cu fanfara. Am crezut ca glumeste, dar el chiar invitase fanfara Promenada care a cantat o piesa de-a lui Michael Jackson... care pe mine unul (ca ceilalti colegi pareau ocupati cu altceva) m-a miscat foarte tare... Cum sa nu ma miste cand imi sunau in minte versurile "Change the world/Make it better place" ...

Prima impresie a fost ca sala mica a Casei de Cultura e un loc prea formal pentru o astfel de intalnire (aici se tin sedintele de consiliu local), dar atmosfera era suficient de destinsa incat aceasta impresie sa fie rapid spulberata.

Am facut cunostinta cu Alexandra, Ionut, Ciprian, Cristi si Florin, l-am salutat pe Zamfir si ... stupoare: eram singurul blogger din Campia Turzii prezent la intalnire. As fi vrut sa-i intalnesc macar pe Rares si pe Zuzu, dar noi noi ne putem intalni mai usor, con-ghiriseni fiind.
Dupa ce Zamfir a declarat oficial deschise lucrarile primului blogmeet, am stabilit data si tema urmatoarei intalniri (17 aprilie/ Cum sa faci un blog) si un proiect comun: blogul comun al bloggerilor din comunitatea ariesana.
Apoi s-a dat citire mesajului vemit din partea colegului blogger Vasinca, primar de mandrete de municipiu care nu a putut sa ajunga la intalnire, dar saluta initiativa noastra.
Nu au fost deschise bine lucrarile, ca s-au si inchis la loc, urmand ca partea a doua, cea informala sa se desfasoare la Restaurantul Parc (fostul Central), unde colegii mei au servit o cafea delicios de gratuita din partea restaurantului.

Din pacate, nu am mai putut ramane cu ei. Tocmai se termina conferinta femeilor la care inca mai era sotia mea, iar dorul de ea si de burtica ei... nu ma lasa sa savurez cafeaua.

Una peste alta, desi am fost putini, vorba lui Zamfir, am fost frumosi, veseli si destepti. Iar la urmatoarele intalniri o sa fim si mai si.
Va salut cu drag pe toti!

P.S. Stimati colegi, sper sa imi intelegeti intarzirea cu care scriu acest articol. Am stat ceva vreme departe....

My hometown 2009

Asa cum am facut si anul trecut, va prezint imagini cu centrul municipiului Campia Turzii, impodobit de sarbatori. Enjoy!

Proiect pilot de stimulare a reciclarii in Campia Turzii

``PROIECT PILOT``
``ÎMPREUNĂ VOM REUŞI!``

CE VOM REUŞI ÎMPREUNĂ?
VOM REUŞI:
• să trăim într-un mediu sănătos;
• creşterea cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate;
• să contribuim la menţinerea curăţeniei;
• educarea generaţiei tinere în vederea asigurării unui viitor, cu un mediu mai puţin poluat.


CUM PUTEM SĂ FACEM LUCRUL ACESTA POSIBIL?

Implicarea tuturor: instituţii publice, cetăţeni persoane fizice, agenţi economici, în acţiunea de colectare selectivă.
Primul pas mare a fost făcut: ``PROIECTUL ECO``.
În susţinerea acţiunii de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Câmpia Turzii, autorităţile locale, împreună cu S.C. S.L.C.I.A.S. S.A. CÂMPIA TURZII, operatorul serviciilor publice de salubrizare din municipiul Câmpia Turzii vin în întâmpinarea acestui deziderat, prin `` PROIECTUL PILOT`` - ``ÎMPREUNĂ VOM REUŞI!``.

DE CE ``PROIECT PILOT``?

``PROIECT PILOT``, pentru că în primul an, pe parcursul a 4 trimestre, această acţiune va fi desfăşurată împreună cu asociaţiile de locatari/proprietari.
Din anul doi, pe lângă asociaţiile de locatari/proprietari, dorim implicarea în această acţiune şi a agenţilor economici, şcolilor şi cetăţenilor locuitori ai zonelor de case.

CUM SE VA DESFĂŞURA ACŢIUNEA?

Asociaţiile de locatari/proprietari vor fi împărţite pe grupuri de asociaţii, grupuri care vor fi repartizate pe puncte de colectare aparţinând zonei în care locuiesc.
Zilnic, operatorul de salubritate va face un raport cu cantitatea de deşeuri colectate de la fiecare punct de colectare, pe tip de deşeu colectat.
Acest raport va fi transmis Primăriei Câmpia Turzii, care va centraliza datele.
La sfârşitul fiecărui trimestru, pe baza rapoartelor centralizate, se va întocmi un clasament al grupurilor de asociaţii.
Grupurile de asociaţii care vor reuşii să colecteze selectiv cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile vor fi premiate astfel:

LOCUL I: 10% din suma obţinută prin valorificarea deşeurilor reciclabile colectate de către asociaţiile de locatari/proprietari, pe parcursul unui trimestru;
LOCUL II: 7% din suma obţinută prin valorificarea deşeurilor reciclabile colectate de către asociaţiile de locatari/proprietari, pe parcursul unui trimestru;
LOCUL III: 3% din suma obţinută prin valorificarea deşeurilor reciclabile colectate de către asociaţiile de locatari/proprietari, pe parcursul unui trimestru.

Aceste sume se vor aloca prin reducerea valorii facturilor de salubritate emise de S.C. S.L.C.I.A.S. S.A. CÂMPIA TURZII, pe următorul trimestru, pentru asociaţiile câştigătoare.



Primăria Câmpia Turzii, va supraveghea îndeaproape modalitatea de întocmire a rapoartelor privind cantităţile de deşeuri reciclabile colectate, precum şi modalitatea de valorificare a acestora.
Primăria Câmpia Turzii, împreună cu S.C. SLCIAS S.A. CÂMPIA TURZII şi administratorii asociaţiilor de locatari/proprietari, vor mediatiza acest proiect pe diferite canale: media, şedinţe de asociaţie, etc.
Totodată, S.C. S.L.C.I.A.S. S.A. CÂMPIA TURZII, va aloca 20% din suma obţinută din valorificarea deşeurilor reciclabile colectate de asociaţiile de locatari/proprietari, în vederea achiziţionării de pungi menajere, care vor fi distribuite gratuit, în cantităţi egale tuturor Asociaţiilor de locatari/proprietari, pentru utilizarea lor de către membrii asociaţiilor.

OBIECTIVELE ``PROIECTULUI PILOT`` – ``ÎMPREUNĂ VOM REUŞI!``

1. Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv , astfel încât nivelul colectării de deşeuri reciclabile să ajungă la cel impus de Standardele Naţionale în domeniu, până la finalul anului 2010.
2. Creşterea numărului cetăţenilor care colectează selectiv, cu 50% în anul 2010, raportat la nivelul lunii aprilie 2009.

Noua fantana arteziana din Piata Garii

Joi a fost inaugurata fantana arteziana din Piata Garii, in Campia Turzii.
Investitia a costat 150.000 lei si lucrarile au fost executate de SC EDDAN CONSTRUCT (conform blogului lui Rares Morar). Iata ce a iesit:






In timp ce admiram fantana (va marturisesc ca imi place foarte mult), si-a facut aparitia domnul viceprimar Ioan Moldovan. Vroia sa vada care imi este reactia si pentru ce filmez. I-am spus ca e mai reusita decat fantana din parcul central si mi-a explicat ca aceea a fost doar restaurata si s-a facut "doar ce s-a putut face" din vechea fantana arteziana. Probabil principalul beneficiar al fantanii (pentru ca locuieste exact acolo), viceprimarul s-a aratat si el foarte incantat de investitia Primariei.
Iata si fantana in miscare:

Ziua recoltei

Un eveniment ce insista sa fie luat in seama de patru ani incoace la Campia Turzii. Ce ar fi daca s-ar copia cate ceva din elementele (aproape raposatului) TurdaFest pentru a da stralucire acestei sarbatori? Hai sa dau cateva exemple: doborarea unui record mondial, teatru in strada, mestesuguri traditionale, sau programe pentru copii si tineret? Mie unul mi-ar palcea sa vad asa ceva in Campia. Vreau alternative la Zilele orasului. Diversitate.
Anul acesta,la Ziua Recoltei, Primaria anunta urmatorul program:

30 SEPTEMBRIE 2009 în PIAŢA MARE din CÂMPIA TURZII incepand cu ora 08.

- EXPOZITIE DE PRODUSE AGRICOLE CU VANZARE
- legume, fructe, cereale, flori, mesteri populari, etc.
- DISTINCTIA “Cel mai frumos stand “
- EXPOZITIE SI DEGUSTARE DE VINURI
- MÂNCARE TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ
- CONCURSURI CU PREMII
- Stand informativ - agricultura
Spectacol folcloric:
- OVIDIU PURDEA SOMES
- LILIANA OARA şi VIOREL MOLDOVAN
- Ansamblurile ARDELEANA si MUGURELUL;

Programele de mediu ale Primariei Campia Turzii suna foarte bine pe hartie

Asa cum programul Eco Campia Turzii promitea foarte multe pentru ecologizarea si curatenia in oras, si "Saptamana Mobilitatii Europene", actiune la care municipiul nostru a aderat deja de cativa ani... suna foarte bine pentru ecologia urbana.

Aici se poate vedea programul unei saptamani care se vrea Eco.

Sunt foarte curios, insa cum va fi pus in practica acest program.

Un lucru ce mi-a placut si l-am gasit pe site-ul Primariei: Cateva sfaturi pentru un comportament civilizat si ecologic.

Spuneţi DA curăţeniei,
spuneţi DA unui oraş civilizat, european!

1 - Ajutaţi-vă singuri !
Păstraţi curăţenia. Puneţi gunoiul la coş, nu pe jos.
- Fiţi conştienţi de consecinţele actelor voastre.
2 - Oamenii cauzează poluarea, tot oamenii sunt cei care o pot stopa!
Când vedeţi gunoi pe jos, ridicaţi-l.
3 - Atitudinea omului faţă de mediul în care trăieşte trebuie să fie similară cu grija gospodarului faţă de bunul său.
4 - Spaţiul verde nu este un moft, ci o necesitate esenţială în orice oraş modern, nu doar din motive estetice, urbanistice, peisagistice.
5 - Este necesară puţină bună voinţă ca cetăţeanul, prin gesturi simple, să contribuie la îmbunătăţirea imaginii oraşului în care locuieşte.
6 - Pentru a avea un oraş curat este necesar ca fiecare cetăţean să se comporte cu responsabilitate. În acest sens trebuie respectată curăţenia în jurul locului de desfăşurare a activităţii.
7 - Când mergeţi în natură schimbaţi-vă obiceiul de a rupe florile, admiraţi-le aşezate în mediul natural fără să le rupeţi.
8 – Când ieşim în natură ar trebui să aducem gunoiul generat de noi într-o pungă acasă sau să îl depozităm în containere destinate acestui scop. Nimeni nu doreşte să viziteze locuri naturale pline de reziduuri.
9 – Nu distrugeţi şi nu degradaţi coşurile pentru hârtie, pubele, băncile, gardurile împrejmuitoare de la platformele de gunoi şi alt mobilier urban, sau orice bunuri aparţinând autorităţii publice locale.
10 – Nu opriţi, staţionaţi sau parcaţi autovehiculele pe trotuare, pietonale, spaii verzi, parcuri şi în locurile de parcare din faţa instituţiilor publice, unde este interzisă, prin semne de circulaţie. Nu abandonaţi pe domeniul public maşini, caroserii sau părţi de autovehicule, precum şi materiale de construcţii.
11 - Nu aruncaţi resturile de ambalaje pe jos,
Străzile şi spaţiile verzi NU sunt gropile de gunoi ale dumneavoastră.
12- Nu distrugeţi locurile de joacă. Daţi posibilitatea copiilor să se joace într-un ambient plăcut şi un mediu curat.

Petitie online: "Nu aruncati la gunoi proiectul Eco Campia Turzii"

Semneaza si tu!
Click pentru a semna petitia!
Ia atitudine!




Catre Primaria si Consiliul Local al Municipiului Campia Turzii


Aceasta petitie face referire la proiectul "ECO Câmpia Turzii" care a fost finanţat prin Programul Phare 2004 Coeziune economică şi socială "Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a Deşeurilor"

Ca urmare a problemelor sesizate in presa, pe site-urile locale dar si de catre cetatenii municpiului, va aducem la cunostinta pe aceasta cale ca se observa grave deficiente in implementarea pe teren a proiectului, deficiente care fac, practic inutila investitia care a fost facuta. Mai precis:

1) deseurile nu se colecteaza selectiv in gospodarii, iar cetatenii municipiului nu respecta indicatiile privind sortimentul de deseu pe care trebuie sa il arunce in fiecare container.
2) la punctele de colectare a gunoiului, acesta se ridica NESELECTIV, toate deseurile amestecandu-se intr-o singura autoutilitara;
3) nu se cunoaste modul in care deseurile sunt gestionate dupa colectare, respectiv daca si cum se face reciclarea;

Avand in vedere cele enumerate mai sus, solicitam urmatoarele actiuni, ca posibile solutii:

1) realizarea unei campanii de SENSIBILIZARE a populatiei cu privire la importanta punerii corecte in practica a proiectului;
2) CONTROL la punctele de colectare pentru a se verifica modul in care sunt folosite containerele;
3) stabililrea unor AMENZI contraventionale pentru cei care, in mod repetat nu respecta regulile de depozitare a deseurilor;

Fiind incredintati de buna-credinta a Institutiei cu privire la bunul mers al orasului si la o buna colaborare intre autoritatile locale si cetateni, va multumim!

Esti de acord? Semneaza!

UPDATE: 11.09.2009, ora 17.00
Acest demers este sustinut, pana in acest moment, (in ordine cronologica)de catre:

Blogul Zamfir Turdeanu
Blogul Rares Morar
Site-ul TurdaNews
Portalul Campia Online
Blogul All Lucian

Multumesc tuturor pentru sprijin.
Fiecare puteti contribui cu o semnatura. (nu uitati sa intrati si in casuta voastra de e-mail sa confirmati semnatura, altfel nu va fi luata in considerare).
Daca ai un blog sau un site si vrei sa sprijini initiva, pune acolo link-ul acesta (http://www.petitieonline.ro/petitie-p25834051.html) si fotografia de la titlul acestui articol.
39 semnaturi confirmate pana in acest moment.

Eco- penibil Campia lor

Ciudat titlu, cred ca trebui explicat. "Eco" si "Campia" provin de la numele unui proiect despre care am mai vorbit, Eco Campia Turzii. "-penibil" din titlu descrie modul in care e pus in aplicare proiectul. Campia "lor" pentru ca autoritatile pur si simplu inchid ochii si fac ce vor cu privire la acest proiect.

Am mai scris de cateva ori despre un proiect care a inghitit 300 de miliarde de lei si care e lasat in paragina. Vezi aici si aici detaliile.

De ce scriu din nou despre acest subiect? Pentru ca aseara am vazut cu ochii mei ceea ce am auzit de la altii si banuiam ca se intampla. Treceam pe langa un punct de colectare "selectiva" a deseurilor tocmai cand angajatii ridicau gunoiul. Eram curios sa vad cum procedeaza. Ce credeti?

Angajatii puneau intr-o singura masina toate deseurile, indiferent de categorie sau de containerul in care erau! Am discutat cu ei si mi-au zis ca si ei sunt nemultumiti de faptul ca oamenii arunca haotic gunoiul si ca nu sunt selectate deseurile si ca sunt nevoiti sa le amestece. Tot un angajat de la salubritate, asa fara scoala si negricios cum era mi-a zis ca e suparat pe domn' primar ca nu vrea sa puna niste gardieni care sa amendeze pe cei care arunca aiurea gunoiul. Se pare ca se colecteaza selectiv doar in tura de dimineata. Cei care lucreaza acolo, iau peturile si cartoanele ce sunt mai mari si le pun de-oparte seara, iar dimineata sunt colectate in containere separate. Asta e tot ce fac "selectiv".

Desi s-au facut apeluri in presa si s-a discutat foarte mult despre acest subiect, autoritatile inchid ochii si nu sunt de acord cu introducerea unor masuri care sa oblige pe cetateni sa respecte normele de colectare selectiva a deseurilor.

Cred ca e timpul ca sa le aratam celor din Primarie ca sunt mai multi cei care ar aprecia astfel de masuri si care tin la un oras curat, civilizat si european, cum le place lor sa spuna.

Birou de Consiliere

Primaria Campia Turzii a intrat in trend si si-a facut Birou de Consiliere pentru Cetateni.Ce face acest birou?
"Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni oferă două tipuri de servicii:
*informare - primeşti informaţii despre reglementările legislative din România;
*consiliere - dacă ai o problema, eşti ajutat sa iei o decizie asupra modalităţii de rezolvare prin analizarea tuturor posibilităţilor de acţiune şi a consecinţelor acestora;
În functie de problema pe care a ai, îţi spunem la ce instituţie să te duci şi care sunt formularele necesare.
În plus, îţi mai putem oferi o mulţime de sfaturi utile şi alternative de rezolvare a problemelor tale prin programul nostru de consiliere"

Adresa si alte cateva detalii, aici

Campia are istorie(V) Ioan Stanatiev

Una dintre cele mai marcante personalitati ce au ifluentat viata sociala , culturala si sportiva a municipiului nostru, timp de cateva deceni a fost Ioan Stanatiev.

Dezvoltarea industriala care a avut loc in ani 60, la Campia Turzii, a influentat si viata sportiva a urbei , astfel constructia unei Sali de Sport polivalente, in localitate era strict necesara. La initiativa dir. gen. ISCT de atunci Ioan Stanatiev in anul 1962 se construieste la Campia Turzii o sala de sport polivalenta numita atunci, Sala Cultural- Sportiva. De mentionat este faptul ca in perioada aceea in tara mai exista o singura sala de sport de calibrul celei de la Campia Turzii, Floreasca din capitala.

Ioan Stanatiev s-a nascut la Timisoara, fiu al unui functionar, sarb de origine.A invatat clasele primare in orasul natal, apoi este nevoit sa-si insuseasca o meserie in atelierul unui patron timisorean. Ucenicia o termina la sfarsitul anului 1932, cand obtine calificarea de electrotehnician.Timp de trei ani a lucrat ca electrician la firma Kontact din Timisoara (1932-34;1935-36) si la Societatea A.E.G.din Bucuresti(1934-35).
In perioada 1936-47 ( cu o intrerupere in 1937-38, cand satisface stagiul militar) lucreaza la Combinatul Metalurgic Resita, ca sudor.
Dupa razboi, in noua stare de lucruri, Stanatiev in 1946, a fost propulsat sef al serviciului Cadre al combinatului resitean (1947-49), director al Uzinelor Otelul Rosu (1949-52) si al Uzinelor Metalurgice Targoviste (1952-53).
In iunie 1953 este promovat director general al intreprinderii Industri Sarmei, functie pe care a detinut-o continuu de aici inainte, situandu-se in prim-planul vietii economice si politico-sociale a Campiei Turzii.
Demersurile intreprinse de Ioan Stanatiev s-au concretizat in reconstructia, largirea, sistemetizarea si modernizarea sectiilor vechi, existente, cat si prin constructia de sectii noi – obiective deosebit de importante, dotate cu tehnica moderna (Tragatoria de Otel tare nr. 1, Ttragatoria de bare, Flux de sudura, Cabluri si tractiune, Filiere, noul Atelier Mecanic, Centrul de Calcul Electronic, Tragatoria de Otel tare nr.2, Laminorul nr. 3 s.a.).

A urmat o dezvoltare fara precedent a Industriei Sarmei: s-a construit noua platforma industriala ( Otelaria electrica, Laminorul de semifabricate si Tragatoria de Otel tare nr. 3). Desigur, totul s-a inscris in acel salt fortat al industrializarii, dupa politica economica totalitarista.
Ca intotdeauna, progresele obtinute in domeniul productiei, al economiei, au condus- si la Campia Turzii- la transformari pe plan social. Amploarea constructiei de locuinte din fondul statului, care a avut loc in oras in deceniile 6-8, este marcata si de energia si perseverenta indelungata a lui Ioan Stanatiev.
Ioan Stanatiev a fost un consecvent sustinator al “partiturii” culturale contemporane a orasului, reprezentata de numeroase spectacole de cor, dansuri si cantece populare, teatru, muzica usoara, expozitii de arta plastica, expozitii foto etc.
Ioan Stanatiev a fost si un mare sustinator al sportului local in toate infatisarile lui. S-au reparat si reamenajat vechile dotari, s-a acordat o atentie deosebita construirii de noi baze – intre care doua terenuri de tenis, o popicarie si o sala de sport polivalenta, toate, prin contributia intreprinderii "Industria Sarmei".
Directorul Stamatiev a murit subit, doborat de o congestie cerebrala cauzata de hipertensiune arteriala, la sfarsitul anului 1977, in timp ce se afla in intreprindere.



Sursa: Casa de Cultura

Campia are istorie (III) John Paget si Conacul Paget

Cunscut de cei din generatia sub denumirea Clubul Copiilor, sau de cei din generatia parintilor mei drept Casa Pionierilor, Conacul Paget din Campia Turzii are in spate istoria unei personalitati nascute si scolite in Anglia, care lasa Regatul pentru a calatori prin lume.

Un boem care ajunge in Transilvania si se stabileste in Ghiris, unde contribuie la ridicarea locurilor si a localnicilor pe care ii invata sa faca agricultura.
Astazi conacul si o placa memoriala amplasata pe Hotelul Tiver, amintesc de o personalitate ce a pus umarul la constructia a ceea ce noi stim drept Municipiul Campia Turzii.

Conacul Paget din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată în anul 2004 de Ministerul Culturii şi Cultelor din România. El se află pe strada Parcului. Nu este plasat direct la strada principală care traversează oraşul (str. 1 Decembrie 1918), ci mai retras (între conac şi strada 1 Decembrie 1918 există câteva rânduri de blocuri noi).

In preajma acestei construcţii frumoase, cu un acoperiş ce atrăgea pe vremuri atenţia prin ţiglele de un roşu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură, şura, o fierărie, locuinţa administratorului moşiei. În parcul castelului era un lac, alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă invecinată. Lacul comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din curtea Liceului „Pavel Dan” (str. 1 Decembrie 1918 nr. 17).

Peste drum de conac, în spaţiul unde astăzi se află Casa de Cultură „Ionel Floaşiu” (fostul Club Muncitoresc) şi vila Ungureanu, au fost grajdurile cu caii de călărie, iar pe locul unde este acum Oficiul Poştal nr. 1 (str. 1 Decembrie nr. 6) era un manej pentru călărie. Tot aici existau mai multe clădiri din cărămidă, situate pe locul actualelor case de pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 8 si nr. 10, care erau locuinţele personalului de serviciu al castelului Paget.

Ilona Paget, nepoata şi succesoarea lui John Paget, a vândut prin 1913 statului austro-ungar conacul, parcul şi moşia, acestesa fiind folosite ca fermă agricolă de stat.

După 1918, în fostul conac Paget (intrat în posesia statului român) a funcţionat între 1918-1929 o fermă agricolă statală, în paralel cu orfelinatul de băieţi „Mihai Viteazul” (1920-1929), iar între 1929-1958 Staţiunea Experimentală Agricolă (aparţinând de Institutul de Cercetări Agronomice al României, ICAR). În apropierea acesteia (pe fostul teren al conacului John Paget) s-a construit un mare siloz-depozit de cereale si seminţe (str. 1 Decembrie 1918 nr. 1-3; transformat în ultimii ani într-un bloc de locuinţe, cu spaţii comerciale la parter).

Într-o încăpere din acest fost conac (numit şi „Casa Albă”, din cauza aspectului ei exterior) a funcţionat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în funcţiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraş (Piaţa Mihai Viteazul nr. 9) (înainte de 1918 românii din cele două localităţi componente au fost exclusiv greco-catolici). Înainte de 1990 aici a funcţionat temporar şi „Palatul copiilor” (după 1990 „Clubul copiilor”).

John Paget (date biografice)

Conacul (în prezent în renovare) a fost ridicat în deceniul al cincilea al secolului XIX de aristocratul englez John Paget. John Paget a fost o personalitate interesantă a Transilvaniei din a doua jumătate a secolului XIX. S-a născut în 1808 la Loughborough (Anglia) şi făcea parte dintr-o veche familie de nobili[2]. A urmat Colegiul Unitarian din Manchester, cu rezultate foarte bune. Apoi a studiat la universitate, obţinând diploma de doctor în medicină la Edinburgh (Scoţia). La 27 ani, în 1835, John Paget renunţă la cariera ştiinţifică pentru a se consacra călătoriilor în lumea largă, printre care şi în Transilvania (1835-1836). În 1837 se căsătoreşte la Roma cu Polixenia Wesselényi (fiica baronului József Wesselényi [3], şi fosta soţie divorţată a baronului ardelean László Bánffy de Losonc), pe care a cunoscut-o în 1835 în Italia. În anul 1839 s-a stabilit în satul Ghiriş-Arieş (azi Câmpia Turzii) din Ardeal. Aici transformă moşia soţiei - unde îşi ridică conacul în stil englez - după modelul latifundiilor din Anglia. Multe inovaţii agricole au fost introduse de John Paget pe moşia sa în deceniile 5-8 din secolul XIX. Adoptă metode si tehnici noi, moderne, ale exploatării raţionale a terenurilor, utilizează maşini agricole importate din Anglia, efectuează lucrări de împădurire, sădeşte soiuri noi de pomi fructiferi si de viţă de vie. S-a ocupat intens şi de creşterea şi intreţinerea cailor de rasă. În 1847 i s-a acordat cetăţenia maghiară. S-a stins din viaţă în 1892 la Ghiriş-Arieş (Câmpia Turzii) şi a fost înmormântat la Cluj, aşa cum îşi dorise.

Campia are istorie(IV) Cine a fost Ionel Floasiu

I-am vzut cu totii numele scris pe Casa de Cultura si probabil habar nu aveam cine e acest Ionel Floasiu. Pe scurt, lui i se datoreaza infiintarea Clubului Sportiv pe care economia de azi a avut grija sa il desfiinteze, lui i se datoreaza infiintarea Palatului Culturii care acum e doar Casa de Cultura. Si inca o performanta pentru Campia Turzii: 1937, Floasiu introduce pentru prima data stropirea străzilor aceasta fiind efectuată motorizat! Sa se mai laude Vasinca sau altii cu stropitorile lor!
Eu zic ca merita sa descoperiti mai departe...



Una dintre cele mai importante personalităţi din perioada interbelică care a influenţat şi a marcat, viaţa socială, culturală şi economică a Câmpiei Turzii, un patriot şi un om plin de candoare şi energie, este Ionel Floaşiu.


S-a născut pe 17 septembrie 1893 în Galeş, comuna Sălişte, judeţul Sibiu, originar dintr-o familie de ţărani români, provine dintr-o familie cu şapte copiii deveniţi apoi mici comercianţi, cu bunicul preot ortodox, tatăl său Niculaie, cârciumar şi mama sa Paraschiva, învătătoare. A urmat şcoala primară confesională, primele cinci clase în satul natal. Este elev la Liceul Andrei Şaguna din Braşov, unde în anul 1913 susţine bacalaureatul, fiind un elev eminent.
Primeşte în 1913,o bursă de studii de la Mitropolia Ortodoxă Româna din Sibiu, pentru secţia de mecanică a Politehnicii din Budapesta.
In septembrie 1914, este încorporat şi urmează timp de trei luni, Şcoala de Ofiţeri de rezervă din Steyer (Austria). Timp de patru ani a fost militar combatant, până la demobilizarea din 1918.
În toamna lui 1918 revine de pe front în Galeş, şi participă la constituirea Gărzii Naţionale Române din localitate , al cărui şef este ales paticipând la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Din februarie 1922 Ionel Floaşiu este angajat la Industria Sârmei S.A fiind primul inginer roman al acestei fabrici.În intreprindere a activat timp de 23 de ani, deţinând funcţiile de inginer şef,apoi subdirector, iar între ani 1930-1945 a deţinut funcţia de director general al Industriei Sârmei.

Nevoia de muncitori tineri, specializaţi, din rândul localnicilor, face ca în toamna anului 1927 sud directa îndrumarea a lui Ionel Floaşiu să ia fiinţa Şcoala de Ucenici de la Industria Sârmei, primul Cămin de Ucenici din ţara,(azi Policlinica Veche) unde a predat ştiinţele tehnologice, fizica şi cursuri de specialitate în materiale.
Mai bine de două decenii a activat în viaţa publică, culturală şi spirituală a comunei Câmpia Turzii, astfel in 1923 este unul din fondatorii "Clubului Sportiv Industria Sârmei" al cărui preşedinte a fost de la înfiinţare până în 1945, club pe care la sprijinit moral şi material, a iniţiat amenajarea unor baze sportive(Stadionul Industria Sârmei, Arena de Tennis, Popicăria).
Între anii 1930-1945 sub îndrumarea sa se înfiinţează turnătoria şi trăgătoria de metale, fabrica de cabluri electrice, cositoria de sârme, fabrica de sârma ghimpata, etc.

Între ani 1927-1944, înfiiţează la Câmpia Turzii Despărţământul Câmpiei Turzii al Astrei, unde este ales preşedinte, organizează primele şezători culturale, şi conferinţe din localitate.

În 1935 este iniţiatorul sistematizării ("ridicării") comunei Câmpia Turzii. Aflându-se la conducerea uzinei Industria Sârmei, a dispus executarea unor lucrări de infumuseţare a comunei, introducând iluminatul public pe principalele străzii din localitate, amenajarea primelor trotuare cu piatra cubică şi nisip, iar in anul 1937 introduce pentru prima data stropirea străzilor aceasta fiind efectuată motorizat.

Între anii 1930-1945 este ctitor al Palatului Cultural al Industriei Sârmei Câmpia Turzii, in prezent Casa de Cultură "Ionel FLOAŞIU" şi a Bisericii Ortodoxe Romane din centrul oraşului.

În anul 1945 in mod abuziv, în urma unei intervenţii politice a aşa zisului "Comitet de fabrică" este înlăturat de la conducerea uzinei, fiind obligat să părăsească Câmpia Turzii.

După plecarea silită din Campia Turzii 1945 până in 1948, este consilier tehnic la direcţia generală din Bucureşti al Societăţii Industria Sârmei şi director general al fabricii Ancora Româna-Braşov cu sediul in Bucureşti.

Lucrează, pentru o perioadă scurtă, ca inginer la centrala Industrilor Siderurgice (1948-1950), apoi patru ani la Intreprinderea de electricitate Sibiu, între anii 1954-1956 la fabrica de Elastic Sibiu.

În anul 1956 s-a pensionat la limita de vârstă, avand o pensie derizorie, care în urma intervenţiei comitetului Partidului Muncitoresc Român, i-a fost sistată timp de trei ani (1961-1964).

Astfel la 70 de ani este nevoit să lucreze din nou. A lucrat câteva luni la Arhivele Statului, la Muzeul Bruchental Sibiu (cateva luni), la Primaria comuniei Tălmaciu (trei luni).

Merită menţionat faptul că între anii 1962-1977 a întocmit monografie a cinci sate româneşti care compuneau Scaunul Săliştei Sibiului, lucrare de 210 pagini care a rămas în manuscris, cu referiri la trecutul istoric, social, cultural şi etnografic al acestor aşezări.
Ca un paradox, deşi a fost ctitorul Casei de Cultura, în anul 1945 pe data de 17 iunie la inaugurarea aşezământului nu a putut fii prezent, în acea perioadă fiind exilat din Câmpia Turzii, având interdicţia de a vizita oraşul.
În anii 70 la cererea sa şi în urma intervenţiei tovarăşului director general al ISCT Ioan Stanatiev îi este permis să viziteze Clubul Muncitoresc de atunci, şi Uzinele Industria Sârmei Câmpia Turzii.

A promovat cultura, tradiţia şi literatura poporului român timp de câteva decenii. A fost considerat un duşman al poprului, şi trimis într-un pustiu al ignoranţei, în umbra istoriei, mai bine de 60 de ani. A fost participant la patru evenimnete istorice, beligerant în primul război mondial (bătălia de la Tirol), revoluţia lui Bela Khun 1919 Ungaria şi intarea în Budapesta a armatei române, participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, participă la inaugurarea Universitaţii Cluj in 1920.

A vorbit şi a scris în patru limbi străine germana, franceza, maghiara şi latina.A tradus în anii studenţiei, legi şi documente emise de Antanta. A fost în relaţii de prietenie cu personalitaţi ale vremii ca: Iuliu Maniu, Lucian Blaga, Jan Urban Jarnic, Partenie Comşa, Iuliu Haţeganu.

Odată cu trecerea în patrimonial Consiliului Local Campia Turzii, Clubului Muncitoresc, începând cu anul 2003, ca un gest reparator a fost ales patronul spiritual al Casei de Cultură, al cărei ctitor este , aşezământ cultural care azi îi poartă numele: Casa de Cultură "Ionel FLOAŞIU".

Sursa:
Foto si text: Casa de Cultura

Greu de... traversat

La trecerea de pietoni de pe E65, din dreptul Liceului Pavel Dan s-au intamplat multe accidente, unele din ele foarte grave. Prin urmare edilii orasului s-au gandit sa monteze alte limitatoare de viteza. Dupa cum se vede si in filmulet, acestea sunt foarte inalte, dese si dintr-un material rezistent. Daca tii cat de cat la masina ta, trebuie musai sa opresti si sa le traversezi in treapta intai de viteza.
Problema e ca in zilele aglomerate, pe sosea se pot creea ambuteiaje, mai ales ca la cateva sute de metrii de trecerea de pietoni in cauza se construieste al doilea supermarket din zona, care va aglomera si mai mult circulatia pe drumul european.
Campia Turzii devine tot mai mult un oras in care "tranzitorii" nu au de ales decat sa mearga incet si sa admire peisajul...

Campia are istorie (II) De la Satul Regelui Sfant la Municipiul Campia Turzii

Satul Regelui Sfant s-a unit cu Pamantul lui Gerus. Astazi este Campia Turzii. Cine a fost Gerus poate nu vom sti niciodata, dar istoria completa cuprinsa intre primele denumiri date acestor locuri si asezarea asa cum se prezinta acum, o puteti citi in continuare...

Etimologie

Denumirile anterioare Câmpiei Turzii au evoluat de-a lungul timpului astfel: Ghiriş-Sâncrai: 1219 = Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt); sec.XIV = Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly; sec.XV-XVI = Poss(essio) Zenthkyral, Zentkjraly; 1661 = Gyéres-Szent-Király; 1733 = Szent-Király; după 1830 = Sâncraj(u), Ghiriş-Sân-Craiu, Sâncraiu, Ghiriş Sân-Craiu; după 1 decembrie 1918= Ghiriş-Sâncrai (sân = sfânt, crai = rege).

Ghiriş-Arieş: 1292 = Terra Gerusteleke (Pamântul lui Gerus); sec.XIV = Poss(essio) Gerusteleke, Terra Gerustelke; sec.XV-XVI = Terra Geres, Poss(essio) Gyerys, Gyeres; sec.XVII-XVIII = Gheres, Girisch, Aranyos Gyéres; sec.XIX = Gyirischu, Ghirişiu de Arieş, Ghiriş, Aranyosgyerés; 1904 = Ghiris Arieş; după 1 decembrie 1918 = Ghiriş-Arieş.

Istoric
Cele mai vechi dovezi ale prezenţei omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constă din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieşului, între Valea Sărată şi CERCON Arieşul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A.").

Din faza de tranziţie de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular , descoperit in zona staţiei de transformatoare electrice şi a racordului CFR dintre Turda şi Războieni, cercetat parţial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălţimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) şi a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un unicat în Transilvania.
Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brăţări spiralice cu extremităţi ornamentate în formă de cap de şarpe şi coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viişoara-Boian vase de lut ornamentate.

Perioada romană
Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Câmpiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Mureşul superior şi se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mureş) spre satul Gligoreşti. Nu s-au găsit la Câmpia-Turzii din păcate urme sigure ale acestui drum. Ceva mai la sud, pe teritoriul satului Călăraşi, a fost identificată o porţiune a unui alt drum roman, ce unea Potaissa (azi Turda) cu Apulum (azi Alba Iulia).

Din epoca postromană s-au găsit mai multe dovezi arheologice în împrejurimi (la Turda şi la Urca). Din perioada marilor migraţii ale popoarelor este atestată trecerea prin zonă a Avarilor .

Evul mediu

Cea mai veche informaţie scrisă şi păstrată despre Câmpia-Turzii se referă la satul Ghiriş-Sâncrai şi se află într-un document redactat în anul 1219 de cancelaria regală a Ungariei. Este vorba de actul de donaţie al regelui ungar Andreas II (1205-1235) în favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergóm (Ungaria), prin care le era donat "un pământ în partea din Ardeal care se cheamă Vinţ" (azi Unirea, lângă Ocna Mureş). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de lângă hotarul satului Chiend" (azi Plăieşti), în satul Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt, mai târziu numit Ghiriş-Sâncrai). Ghiriş-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de coroană.

Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat Ghiriş-Arieş este datat 1292, fiind un înscris prin care capitlul. Episcopiei catolice din Alba-Iulia confirma ca Paul si Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriş-Arieş au vândut comitelui Ioan, fiul lui Urkund, nobil de Tordalaka (această mică aşezare medievală din apropiere nu mai există) pentru 30 de mărci un „pământ numit Terra Gerusteleke” (pământul lui Gerus), aflat în Comitatul Turda, „circa undam fluvii Aranias” („aproape de râul Arieş”) "cu toate folosinţele sale". Inceputurile celor 2 sate apropiate trebuie căutate anterior datării lor documentare.

În registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriş-Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly) . În Ghiriş-Sâncrai exista deci o parohie romano-catolică, cu o populatie probabil formată din mai multe nationalităţi. În aceiaşi perioadă, Ghiriş-Arieş era locuit majoritar de români ortodocşi. În anul 1610 Ghiriş-Arieş a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory (1608-1613) la rangul de târg, cu ocazia donării acestui domeniu (Gheres, Girisch) unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viaţa) şi înnobilării acestora. Domeniul cuprindea: satul şi castelul Aranyos-Gyéres , precum şi satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc (azi Pădureni) şi Boian. Ghiriş-Arieş a devenit târg si colonie militară, în timp ce Ghiriş-Sâncrai a rămas mai departe un sat cu economie feudală şi cu servituţi iobăgeşti. După 1763 Ghiriş-Arieş decade treptat, fiindu-i anulate drepturile şi privilegiile. În secolul XVIII castelul Ghiriş-Arieş a fost folosit drept cantonament militar şi sediu al grănicerilor. Ruinele sale se mai vedeau încă la mijlocul secolului XIX.

Bisericile româneşti (din lemn ) sunt atestate documentar pentru prima dată in anul 1733 (Ghiriş-Sâncrai) şi 1750 (Ghiriş-Arieş), dar construcţia lor se presupune că a fost mai devreme. Recensământul din anii 1784-1787 consemnează următorul număr de case: Ghiriş-Arieş = 101, Ghiriş-Sâncrai = 75. Un recensământ ulterior (1857) a consemnat următoarea situaţie a caselor: Ghiriş-Arieş = 246, Ghiriş-Sâncrai = 103.

În anul 1861, când localităţile privilegiate îşi redobândesc autonomia, Ghiriş-Arieşului i s-au restituit parţial privilegiile avute înaintea revoluţiei din 1848. În anul 1867 Ghiriş-Arieş trece din nou în rândul aşezărilor rurale cu statut de comună. Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creerii comunei Câmpia-Turzii. În anul 1873 se dă în funcţiune linia ferată Războieni - Ghiriş-Arieş - Cluj. În anul 1879 se construieşte o nouă şcoală românească în Ghiriş-Arieş, pe fundaţia unei şcoli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii). Între anii 1896-1898 se ridică Biserica Romano-Catolică din Ghiriş-Sâncrai.
În 1898 comuna Ghiriş-Arieş dispunea de 321 case, iar satul învecinat Ghiriş-Sâncrai de 123 case. În 1907-1908 se construieşte în apropiere de Ghiriş-Arieş prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieşul S.A.). În anii 1910-1912 se ridică în Ghiriş-Arieş o Biserică Greco-Catolică din cărămidă, pe locul uneia mai vechi din lemn.

Perioada interbelică

La Ghiriş-Arieş existau in anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari latifundiari: Betegh Miklos, Statul Român (proprietar de drept al unei foste moşii a Statului Austro-Ungar) şi Parohia Reformată-Calvină. La Ghiriş-Sâncrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos şi soţia, văduva contelui (gróf) Bethlen Bálint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta; căsătorit cu contesa Uzon Adalberta Béldi în 1882 la Cluj; contesa (n. 1863, Cluj - d. 1946, Budapesta) şi Illyés Olga (cu reşedinţa în Sâncraiul de Mureş). Chiar şi dupa Reforma Agrară din 1921, marii proprietari de pamânt au continuat să existe la Câmpia Turzii. Contele Betheln Ödón îşi avea cea mai mare parte a moşiilor la Urca.
În 1921 Ghiriş-Arieş avea 364 case, iar Ghiriş-Sâncrai 119 case. Construirea fabricii „Industria Sârmei S.A.” în anul 1920 a contribuit esenţial la dezvoltarea comunei Ghiriş-Arieş. Tot în anul 1920 începe introducerea gazului metan în locuintele acestei comune.
Unificarea celor 2 localităţi (Ghiriş-Arieş cu Ghiriş-Sâncrai) a avut loc oficial în anul 1925, localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925.
În anul 1930 se ridică o Biserică Greco-Catolică din cărămidă în cartierul Sâncrai (fost Ghiriş-Sâncrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. În acel an în Câmpia-Turzii existau 797 clădiri. Stadionul sportiv s-a inaugurat în anul 1938, iar Palatul Culturii (ulterior numit Clubul Muncitoresc) în 1945 (construcţie impozantă, începută în 1942). Între 1943-1950 s-a construit Biserica Ortodoxă din centru.

Administraţie şi politică
Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 centru administrativ, respectiv sediu de plasă (una din din cele 6 plase ale judeţului Turda). Conform recensământului populaţiei României din 29 decembrie 1930, plasa Câmpia Turzii cuprindea 19 comune: Boian, Călăraşi, Câmpia Turzii (sediul plasei), Ceanu Mare, Coc (azi Pădureni), Gligoreşti, Gura Arieşului, Iacobeni, Inoc, Luna, Lunca Mureşului, Luncani, Poiana (azi cartier al municipiului Turda), Războieni-Cetate, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Unirea, Urca, Viişoara. Judeţul Turda şi - implicit - plasa Câmpia Turzii, au fost desfiinţate odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

La data de 8 mai 1946 Câmpia Turzii a fost declarată comună de categoria I, la data de 1 august 1952 oraş, iar la data de 11 noiembrie 1998 municipiu.

Sursa foto si text: Casa de Cultura "Ionel Floasiu" Campia Turzii

Campia are istorie (I)

Multi dintre noi cei tineri am crescut cu ideea ca ne-am nascut "in the wrong place" si ca orasul nostru natal nu are nici istorie si nici identitate. Asta am crezut si eu pana ce am invatat ma aplec asupra catorva date ce se gasesc cu usurinta chiar si pe internet.

Am descoperit cateva locuri, edificii si personalitati care merita sa fie cunoscute, daca nu de turisti de aiurea, macar de localnicii din Campia Turzii.
Prin urmare am sa incep o serie de articole prin care sa descoperim istoria unui oras, inca in cautarea identitatii...

Voi incepe cu inceputul si in urmatorul articol veti citi prezentare generala a istoricului orasului. Multi stiti povestea cu Ghiris Sancrai si Ghiris Sarat, dar citind articolul de maine, veti descoperi lucruri noi despre provenienta numeleui orasului si ce se intampla pe aceste meleaguri inca din perioada romana.

Stay tuned!

Se pregatesc Zilele Campiei Turzii

Primaria a dat publicitatii programul Zilelor Municipiului Campia Turzii. Sarbatoarea orasului se va desfasura in perioada 14-16 august si cuprinde manifestari culturale, sportive si de divertisment.

Activitatile sportive curpind, asa cum am fost obisnuiti, Cupa metalurgistului la fotbal si popice, demonstratii de box, carate si, bineinteles turneul de tenis de la Arena "Vaida Gavrila".

In premiera, la capitolul "cultura" avem, pe langa o expozitie de pictura a proaspat infiintatei Asociatii a Artistilor Plastici si o lansare de carte a unui localnic. Si nu e vorba despre orice localnic, ci de insusi primarul Ioan Vasinca, ce isi lanseaza cartea "Institutia Primarului".

Poate cele mai asteptate momente sunt concertele din parcul mare. Avem si aici o premiera: pentru prima data, avem invitati din afara tarii. Este vorba despre formatia Alma Art din Slovacia, despre care nu am auzit si nici nu am gasit informatii pe net. Dintre artistii romani, vor concerta la Campia Turzii Cristian Nistor, care ne va aduce aminte, probabil de mirosul cojilor de portocale, Corina, si Ana Maria Ferenz. Din trupele romanesti "grele", au fost invitate sa sarbatoreasca alaturi de ghiriseni Directia 5 si Proconsul.
Nu vor lipsi nici recitalurile de muzica populara si focurile de artificii cu care ne-am obisnuit sa sarbatorim.
Programul complet poate fi citit aici.

Va doresc distractie placuta, eu o sa am treaba ;)

Sezon interzis la imbolnaviri

Am facut (involuntar) o vizita la Ambulatoriul de Specialitate din Campia Turzii. Mai pe romaneste, la Policlinica. Ce am aflat? Nu avem voie sa ne imbolnavim in aceasta perioda. Pentru ca nu are cine sa ne trateze! Foarte multi medici specialisti sunt in concediu in aceasta perioada. Fiind un oras mic, nu prea exista mai mult de un medic pe o specializare, asa ca... fiti cuminti, ingriti-va si asteptati toamna ca sa va imbolnaviti!

Vestea buna e ca este deschisa si functioneaza capela ortodoxa din incinta... Oare pentru a compensa?