13 aug. 2009

Campia are istorie (III) John Paget si Conacul Paget

Cunscut de cei din generatia sub denumirea Clubul Copiilor, sau de cei din generatia parintilor mei drept Casa Pionierilor, Conacul Paget din Campia Turzii are in spate istoria unei personalitati nascute si scolite in Anglia, care lasa Regatul pentru a calatori prin lume.

Un boem care ajunge in Transilvania si se stabileste in Ghiris, unde contribuie la ridicarea locurilor si a localnicilor pe care ii invata sa faca agricultura.
Astazi conacul si o placa memoriala amplasata pe Hotelul Tiver, amintesc de o personalitate ce a pus umarul la constructia a ceea ce noi stim drept Municipiul Campia Turzii.


Conacul Paget din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată în anul 2004 de Ministerul Culturii şi Cultelor din România. El se află pe strada Parcului. Nu este plasat direct la strada principală care traversează oraşul (str. 1 Decembrie 1918), ci mai retras (între conac şi strada 1 Decembrie 1918 există câteva rânduri de blocuri noi).

In preajma acestei construcţii frumoase, cu un acoperiş ce atrăgea pe vremuri atenţia prin ţiglele de un roşu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură, şura, o fierărie, locuinţa administratorului moşiei. În parcul castelului era un lac, alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă invecinată. Lacul comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din curtea Liceului „Pavel Dan” (str. 1 Decembrie 1918 nr. 17).

Peste drum de conac, în spaţiul unde astăzi se află Casa de Cultură „Ionel Floaşiu” (fostul Club Muncitoresc) şi vila Ungureanu, au fost grajdurile cu caii de călărie, iar pe locul unde este acum Oficiul Poştal nr. 1 (str. 1 Decembrie nr. 6) era un manej pentru călărie. Tot aici existau mai multe clădiri din cărămidă, situate pe locul actualelor case de pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 8 si nr. 10, care erau locuinţele personalului de serviciu al castelului Paget.

Ilona Paget, nepoata şi succesoarea lui John Paget, a vândut prin 1913 statului austro-ungar conacul, parcul şi moşia, acestesa fiind folosite ca fermă agricolă de stat.

După 1918, în fostul conac Paget (intrat în posesia statului român) a funcţionat între 1918-1929 o fermă agricolă statală, în paralel cu orfelinatul de băieţi „Mihai Viteazul” (1920-1929), iar între 1929-1958 Staţiunea Experimentală Agricolă (aparţinând de Institutul de Cercetări Agronomice al României, ICAR). În apropierea acesteia (pe fostul teren al conacului John Paget) s-a construit un mare siloz-depozit de cereale si seminţe (str. 1 Decembrie 1918 nr. 1-3; transformat în ultimii ani într-un bloc de locuinţe, cu spaţii comerciale la parter).

Într-o încăpere din acest fost conac (numit şi „Casa Albă”, din cauza aspectului ei exterior) a funcţionat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în funcţiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraş (Piaţa Mihai Viteazul nr. 9) (înainte de 1918 românii din cele două localităţi componente au fost exclusiv greco-catolici). Înainte de 1990 aici a funcţionat temporar şi „Palatul copiilor” (după 1990 „Clubul copiilor”).

John Paget (date biografice)

Conacul (în prezent în renovare) a fost ridicat în deceniul al cincilea al secolului XIX de aristocratul englez John Paget. John Paget a fost o personalitate interesantă a Transilvaniei din a doua jumătate a secolului XIX. S-a născut în 1808 la Loughborough (Anglia) şi făcea parte dintr-o veche familie de nobili[2]. A urmat Colegiul Unitarian din Manchester, cu rezultate foarte bune. Apoi a studiat la universitate, obţinând diploma de doctor în medicină la Edinburgh (Scoţia). La 27 ani, în 1835, John Paget renunţă la cariera ştiinţifică pentru a se consacra călătoriilor în lumea largă, printre care şi în Transilvania (1835-1836). În 1837 se căsătoreşte la Roma cu Polixenia Wesselényi (fiica baronului József Wesselényi [3], şi fosta soţie divorţată a baronului ardelean László Bánffy de Losonc), pe care a cunoscut-o în 1835 în Italia. În anul 1839 s-a stabilit în satul Ghiriş-Arieş (azi Câmpia Turzii) din Ardeal. Aici transformă moşia soţiei - unde îşi ridică conacul în stil englez - după modelul latifundiilor din Anglia. Multe inovaţii agricole au fost introduse de John Paget pe moşia sa în deceniile 5-8 din secolul XIX. Adoptă metode si tehnici noi, moderne, ale exploatării raţionale a terenurilor, utilizează maşini agricole importate din Anglia, efectuează lucrări de împădurire, sădeşte soiuri noi de pomi fructiferi si de viţă de vie. S-a ocupat intens şi de creşterea şi intreţinerea cailor de rasă. În 1847 i s-a acordat cetăţenia maghiară. S-a stins din viaţă în 1892 la Ghiriş-Arieş (Câmpia Turzii) şi a fost înmormântat la Cluj, aşa cum îşi dorise.

1 comentarii:

B(âr)LOGUL Meu spunea...

am citit despre acest conac si fara acesta mai sunt inca 2!Totul am gasit pe Wikipedia...

Trimiteți un comentariu

Sunt foarte curios ce parere ai despre asta!
Astept comentariile tale.

Daca nu ai un cont Google si alegi sa scrii prin optiunea "Anonim", fii dragut(a) si scrie in paranteza numele tau la sfarsitul mesajului.

https://www.google.com/accounts/NewAccount

Citeste mai departe...

Arhiva completa

Top 10 postari