Cu dor de Campia...

"Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui" este unul din adevarurile ce mi le amintesc cu drag. Dar ceea ce face farmecul unui oras sunt oamenii care il locuiesc. Si oamenii care simt cel mai bine farmecul unui oras, sunt cei care sunt departe de el, dar carora sufletul de copil le-a ramas in orasul in care au invatat ... viata.

Am gasit in cartea de oaspeti a site-ului primariei cateva mesaje ale celor plecati demult din Campia Turzii, care isi varsa aici dorul de copilarie, de Campia, de ... acasa.

Domnul Emil locuieste in Statele Unite, dar traieste cu dor de Campia si de Ardeal:

Mi-am trait copilaria la Campia. La scoala se incalzea cu soba de teracota si se vindeau cornulete cu lapte la care si acum visez.Apoi au venit: d-l Iosifas cu Luceafarul, O scrisoare pierduta...D-l Salcudeanu ne tinea in priza la mate...D-na Mocanu facea sectiunea plantelor in creta colorata...La tenis ne imbia d-l Vaida - terenuri de zgura in Colonie (marea mea ratare).Vacantele la Aries la pescuit si scaldat (la Elevi) si in Cubic la o miuta.Mirosul ierbii cosite.Ardeal, Ardeal....Dar revin.

Fragmente din mesajul dnei Carmen,nascuta in Campia Turzii, dar cu resedinta in Statele Unite:

Bine v-am gasit pe internet. M-am nascut si am crescut in Cimpia Turzii, deci acasa pentru mine este Cimpia Turzii - Sarit. Mi-a venit dor de casa, asa ca m-am gindit sa calatoresc in timp uitindu-ma unde m-au purtat pasii odata. In sfirsit mai multe poze. As fi dorit sa vad "Casa Pionerilor" printre aceste poze. Este o cladire istorica si sint sigura ca are o istorie interesanta. Cred ca merita un loc de onoare pe acest web-page. . Oricum, este bine sa fii acasa. Cu prietenie celor de acasa, Carmen

Domnul Nelu locuieste in Constanta, dar pentru dansul dorul de Campia Turzii este la fel de mare:

Fac parte din generatia mai veche a orasului (am 58 ani) si am plecat la Constanta datorita fotbalului in anul 1970.De fiecare data revin cu mare placere si bucurie acasa,la draga mea mama si frumosul meu oras.

Frumoasa mea copilarie mi-am pertrecut-o la Campia.La Blocuri cu fratii Calean(Marin si Ilie) cu Doru Secui,Doru Radu,fratii Santei(Nelu,Mircea,Tica).Mult fotbal in CUBIC. Frumoasele si neuitatele SARBATORI DE IARNA,colinzi,zapada,bulgareala,sanius.Iarna parca toata Campia se aduna la sanius pe dealul de la Ferma. Nu se poate uita.Abia astept sa vin in concediu in frumosul meu oras.Am vizitat aproape 60(sasezeci!) de tari,dar nicaieri nu este mai frumos ca acolo,la Campia...Sunt locurile mele...

Alte amintiri din Campia Turzii, scrise din Bucuresti:

Am copilarit la Campia... Prin anii 60. Am urmat clasele la scoala care acum se numeste Pavel Dan. Cu d-nii Neamtu si Salcudean la mate, Iosifas la latina, Nemes (Chimu) la istorie, si altii. Foloseau materiale didactice, creta colorata, iar noi purtam uniforme. D-l Iosifas nu mai avea voie sa predea romana (i-a stat in gat Doina lui Eminescu), dar se razbuna punand in scena Luceafarul si O scrisoare pierduta. Serveam cornuletele de 80 de bani, Ariesul era curat, iar in Colonie se juca tenis...., scrie cineva care se semneaza "Amintiri De demult, Bucuresti, Romania"

Campia ramane orasul meu de suflet unde am copilarit bucuresteanca fiind. Pentru mine au povesti aparte locurile ca "centrul", "colonia" si bineinteles strada Florilor chiar daca peisajul nu s-a schimbat, acelasi oras proletar gri post-comunist, dar cu alta semnificatie pentru mine.
,marutiseste Anna.